Suflet-candela

Inchid ochii si ghicesc scantei. Vapaie de dor, lumina-ti colinda si astazi la fereastra inimii. O tii deschisa pentru ca astepti pasi cunoscuti sa reaprinda candela cu fir aurit ascunsa demult in intunecimi adanci, de nestrabatut. Culeg de afara mici boabe de stea si le prind pe camasa-n carouri ce-ti inveleste sufletul. Tie nu-ti par stelele reci, dimpotriva. Au o lumina si-o caldura anume ce ti le face prietenoase. Privesc pe geam si te zaresc la masa de scris, cu perdeaua innoptata trasa inspre noi dimineti. Nu sunt ochi imprejur sa te vada, nici urechi sa te auda si atunci iti scrii in voie cu butoane colorate visele din copilaria ce n-a fost sa fie.

Culegi cu grija literele, ca intr-o uitata tiparnita si le aduci pe portativul inimii tale. Acolo se imbiba cu aleanul de aseara, cu dorul de azi si se desprind cuvinte pe care le asezi atent precum notele intr-o armonie. Iti canta sufletul-candela ce-l porti cu tine precum glasuieste pianul la atingerea dragostei clapelor sale.
Citesc, rasfoiesc, inchid ochii si iti ghicesc scantei. Am scris un cuvant pe fereastra inimii tale si acum astept sa-l deslusesti. Nu te grabi acum sa-l gasesti. Cand va rasari soarele, va fi tot acolo. Precum gandul meu bun ce-ti insoteste in fiecare zi drumurile, chiar si atunci cand nu stii…Samburele zilei: aici.